Mirela&Dima Urușciuc sau 1+1 din Moldova

Cum v-ați cunoscut?

(Dima)

La școală, mama ei îmi era diriginte și Mirela venea în pauza de masă ca să mănânce la ea în laborator.

(Mirela)

El ieșea cu băieții la terenul sportiv iar eu cu fetele prin jurul școlii. Mă vedeam cu un “Ciuvak” în timpul cela, iar Dima era mereu sarcastic în raport cu săracu’ băiat. Îmi zicea “și ț-ai petrecut padrujka acasă?”

Pe parcurs, tot mai mult ne intersectam cu găștile, iar iarna am început să ne întâlnim, Dima avea 19 ani iar eu 16.

Ce inițial v-a atras unul la altul?

(Dima)

O cunosc de copil, dar ceva mi-a licărit după ce a câștigat ploaia de stele. Îmi place cum cântă, deseori o rugam să îmi cânte «Лунная тропа» , dar se apucă doar când se îmbată tare 😂

Fiind pictor, eu observ atât detaliile cât și imaginea per ansamblu. La ea mi-a plăcut tot, structura ei ca om, sufletul și gândurile.

(Mirela)

La 16 ani nu aveam mari criterii de selecție, dar îmi plăcea că nu era băgăcios și aveam o relație de prietenie fără presiune pe intimitate. Inițial nu îl luam în serios, pentru că el era un fel de Bad Boy cu pantalonii pe vine, iar eu eram fată de profesor, eminentă, om cu statut 🤣

Dar pe 21 Decembrie, 2007, la 10 zile de întâlniri, după ce a consumat ceva alcoolic, mi-a făcut o declarație de dragoste, spunea că gata, tu ai să fii soția mea , noi o să avem doi copii” …și atunci nu l-am crezut…

(Dima)

Eu când beu, la mine se deschide al treilea ochi și eu văd viitorul))

(Mirela)

După asta, pe 31 Decembrie, am urcat cu el până acasă ca să își ia ceva. Atunci am cunoscut-o pe mama lui, iar ea era tare bucuroasă, fiind mamă de trei băieți, că și-a găsit o padrujcă nouă.

După asta ne-am întâlnit o perioadă, pe urmă hop cerere, hop nuntă, iaca primul copil, iaca al doilea, asta dacă așa tare pe scurt.

(Dima)

Și iaca, clarviziunea mea s-a adeverit.

Dar acum, ce calități îți plac la partenerul tău?

(Mirela)

El e probabil cel mai răbdător om de pe fața pământului. Mie mi-ar fi greu să trăiesc cu cineva ca mine, care mereu este pe fugă, care își setează scopuri ireale și caută mereu ceva să facă. Dar el e omul temperat și easy going, care merge pe flow și e deschis la orice propunere.

E săritor la nevoie. Mi-ar fi greu să enumăr 5 oameni de genul ăsta în viața mea, la care să pot apela cu orice întrebare și omul să mă ajute din toate resursele. El e omul care nu poate spune “Nu” și e săritor la nevoie cu toți din cercul nostru de prieteni, fiind în defavoarea lui uneori. Așa sunt oamenii buni, au de suferit din urma “paraziților” …eu acum sunt un mare parazit pe capul lui…mare,mare.

(Dima- în șoaptă)

Nu mai ești tu mare…

(Mirela)

Nu mai sunt eu mare, da-s parazit 🤣🤣🤣

Ok, ok, 1-0, jucăm mai departe))

(Dima)

Ea este omul care critică constructiv, te face una cu pământul și te scoate alt om, asemenea renașterii unui Fenix.

Îmi place că este mereu în dezvoltare, caută să facă ba un curs de copywriting, ba să meargă la un workshop și asta cumva mă inspiră.

Suntem doi poli opuși care ne completăm, pentru că eu sunt introvert și ea extrovert. Ea mă trage in direcția cealaltă, iar eu o calmez când apasă prea tare pedala.

(Mirela)

Știi asocierea aia când unii zic despre alți oameni, că unul e accelerator și al doilea-i frână? De ce oare se uită la frână că e neapărat ceva negativ? Dacă la mașină nu ai avea frână, ușor ai putea să nimerești în accident. E nevoie de temperat lucrurile uneori.

Cum se desfășoară conflictele în familia voastră?

(Mirela)

Conflictele sunt bazate pe confruntarea de opinii, la cine argumentele îs mai solide, acela și câștigă.

(Autorul)

S-a întâmplat vreodată să știi că ești drept, dar oricum cedezi?

(Mirela) 😂

(Dima) Logic

(Mirela) Dima spune despre mine că sunt genul de om care l-ar pune pe Diavol să citească Biblia 😂

De asta el are senzația uneori, de cât să mă contrazică …))) pentru că știe că eu am să găsesc argumente chiar și de acolo de unde ele nu-s…))) ap el pur și simplu zice: “Dumnezeu cu tine, te-am auzit, vseo” 🤣

De obicei confruntările de opinie apar la metodele de Parenting, pentru că diferă, și fiecare are opinia lui cum trebuie de acționat într-o anumită situație. Fiecare gândește că celălalt face greșit și atunci ne așezăm iar la masa rotundă ca să negociem “condițiile contractuale”.

Provocările de părinte vin pe parcurs, nu este așa că ai citit 7 cărți despre parenting și ești gata să crești un copil. Copiii nu au încă dezvoltată inteligența emoțională și apasă butoanele celea care îți declanșează toți balaurii. Atunci trebuie să te calmezi, să să te adaptezi și să reacționezi ca atare. Și dacă unul dintre noi nu reacționează ca lumea, se începe un fel de proces de calmare: “Respiră, temperează-te, cheamă călărețul acasă, acum ei ți-au apăsat butonul acela.”

(Dima)

O altă provocare a fost construcția…

(Mirela)

Când a început reparația, asta era în primăvară-vară, tot sezonul eram cu capul în evenimente și tot asta a căzut pe Dima. Și când am ieșit din nunți, eram plină de entuziasm și hai dă sî fașim, la Dima rezervorul emoțional era deja stors, pentru că e un proces care te suge la maxim. Atunci nu înțelegeam de ce reacționează negativ la tot, dar după 2 luni de căutat un fel de becuri prin zece magazine că începeau să-mi ticăiască ochii, abia atunci am conștientizat prin ce a trecut Dima.

Dacă vrei să testezi un cuplu, pune-i să construiască o casă și să crească niște copii. Să trăiești in doi, fără responsabilități comune, e mult mai simplu. Atâta timp cât fiecare are pasiunile sale, jobul său și cercul său de prieteni, e un fel de parteneriat. De aici până acolo fac eu și de acolo până aici faci tu. Dar când intră În ecuație și alți oameni și apar responsabilități comune care se reflectă asupra altor persoane, atunci apar “scânteile”.

Pe lângă atâtea responsabilități dificile, cum reușiți să păstrați romantismul în relația voastră?

(Dima)

Romantismul îl demonstrez prin gesturi mici, dar plăcute Mirelei. De exemplu azi i-am adus o “Omletă pufoasă” - вот на тебе romantism

(Mirela)

Când trec atâția ani împreună, înțelegi că fiecare deține limbajul său de iubire. De exemplu la mine-s serviciile și timpul petrecut. Mie nu trebuie să-mi spui de o sută de ori te iubesc, nu trebuie să-mi zici cât îs de crutaia și maladeață. Dar dacă tu ai să fii alături atunci când o să am nevoie, asta o să fie cea mai mare dovadă de iubire.

El e tactil și apreciază timpul petrecut împreună, serviciile mai puțin. Mie îmi plac surprizele, iar lui nu-i plac. Și eu credeam că dacă am să îi fac o surpriză, el o să înțeleagă că asta îmi place. După un timp, am înțeles că asta nu funcționează, că el este diferit și îi plac altfel de gesturi. Am observat că este de ajuns doar să-l cuprinzi și să stai cu capul pe umărul său și el va fi cel mai fericit om de pe pământ.

(Dima)

Și încă un moment, ea înțeles limbajul meu de iubire când s-a născut Mira, pentru că ea este tactilă și noi deseori ne cuprindem.

(Mirela)

Și mai sunt cadourile, după unele conștientizări, Dima a înțeles că îmi plac experiențele. Anul trecut, am fost de ziua mea la Lion King și am boșit ca un copchil mititel. Dima atunci a avut o revelație, că să dai emoții asta-i cruta!

Cum gestionați banii în familia voastră?

(Mirela)

Avem bugete separate pentru cheltuielile personale și un buget comun pentru cheltuielile legate de casă, copii și vacanțe.

Mai avem și un cont bancar pentru copii, in care se adună indemnizațiile lunare, ca să aibă ce cheltui când vor împlini 18 ani.

Tu cauți formula perfectă 😂

“Pe un eșantion de 49 de cupluri, formula perfectă a fost depistată))”

(Autorul)

Nu este de fapt o cheie comună, la fiecare este diferit, pentru că fiecare cuplu are valori diferite.

(Mirela)

Am înțeles o chestie până acum, nu poți fi fericit în cuplu până nu ești fericit tu personal. Până nu reușești să rezolvi traumele proprii, nu poți savura la maxim ceea ce poate să-ți ofere alt om. Pentru că asta este vorba despre un parteneriat, nu despre cineva care îți umple un gol sau îți astupă o traumă. Un cuplu este armonios atunci când se întâlnesc doi oameni integri, sunt bine cu sine și decid să meargă împreună.

Îmi place cum a spus un cuplu de al meu în cadrul jurămintelor: “Noi nu suntem unul pentru altul, ci unul cu altul. N-aș putea spune că nu pot fără tine și tu nu poți fără mine, noi pur și simplu alegem să fim alături. Noi suntem unul lângă celălalt, nu pentru că nu am putea să existăm separat, dar ca să coexistăm mai fain împreună.”

Asta e formula pe care noi o alegem, dar în momentul în care alegi un partener ca să îți lingă nu știu ce răni, e o cerere pe care o faci din lipsuri…

(Dima)

Adică eu, care stau aici și îți ling “rănile” nu se pune 🤣

Glumesc))

(Mirela)

Eu îs integră, eu vorbesc despre integritatea interioară. Dar nu îmi lipsește nici piciorul, ba chiar am mai mult, eu am + 6 șuruburi, 2 spițe și o broșă 😂

Și iarăși, în legătură cu piciorul, în primele două săptămâni aveam o senzație de vulnerabilitate și neajutorare care îmi este așa de atipică! Și aveam impresia că eu sunt o povară pe capul omului, căci trebuia să își ajusteze orarul și activitățile în jurul dizabilității mele temporare. Abordând această situație, el mi-a spus că este bucuros să fie util în sfârșit, ținând cont de faptul că eu nu cer tare des ajutor.

(Dima)

În situația Mirelei eu sunt acel colac de salvare. În momentul în care a ieșit o problemă, ea știe că poate conta pe mine.

Ce rol joacă social-media în relația voastră?

(Mirela)

Pe rețele pun accentul pe partea profesională și îl folosesc mai mult ca pe un instrument care îmi aduce clienți.

(Autorul)

Sunt careva momente care Dima te roagă să nu postezi?

(Mirela)

Mai degrabă eu pot să am reticențe la ce postează Dima, pentru că eu mai am filtru la ce nu e foarte Ok de arătat, dar lui anume asta și îi place să posteze. O parte din urmăritorii mei au înțeles că, aha, tot “trashneacu” îi la Dima, dacă vrei să o vezi pe Mirela în alte ipostaze, ap trebuie să-i dai follow lui 😂 că acolo o să fie toată picanteria, toate unghiurile nefavorabile și tot “bărdacul”))

De când suntem acasă, oamenii văd o altă latură a relației noastre. Ei credeau că suntem serioși, părinți, все дела 😂 dar de fapt văd cum Dima împușcă din costile pe jos 🤣🤣 sau filmând “Transporter”

(Dima)

Stai că este continuare))

(Mirela)

Azi în mașină i-o venit altă idee de content și eu de-amu mă tem, pentru că “Transporter” o fost filmat din proprie inițiativă.

Mă uit că se îmbracă la costum…eu stau, ce să fac? … văd că o pus telefonul acolo, filmează, pe urmă zice:

⁃ o să am nevoie de tine

⁃ Ei hai, ce să fac?

⁃ Am să te duc până la baie

Mă învelește, mă duce la baie, după asta văd video… o bojeee , o zis că e operația “la băiță”.

(Dima)

Dacă am fi serioși toată perioada asta, închipuiți ce “Depresneac” ar fi in casa asta? Așa că… asta-i ca la medici, ei au cel mai bun simț al umorului. Și anume umorul negru ei îl mănâncă ca pe răsărită.

Care a fost cel mai sincer compliment care ți l-a spus Dima?

(Mirela)

Cel mai sincer compliment asta-i când omul te iubește în toate formele și asta în momentul când tu crezi că vaaapșe nu ești iubibilă. Iaca fix în momentul acela, când ai dormit trei ceasuri cu fața în pernă, când îi vai de curul tău și el totuși stă cu tine și tot îi place… asta așa-i de neînțeles)))

Sau când eu mă stresez, că nu-mi place, că nu mă simt okay, că nu arăt cum tre’ s-arăt și el gen se uită și spune: “nu știu ce ție nu-ți convine, eu ți-aș da ochii mei pe o zi ca să înțelegi cum te văd eu”.

(Dima)

Pentru mine, cel mai sincer compliment a fost când încă trăiam la apartamentul vechi. Am venit după lucru, eram mega obosit, am culcat copiii, ne-am culcat și noi. În momentul acela ea m-a cuprins și a spus: “Mulțumesc puiu că ești cu noi, mulțumesc pur și simplu că ești”

Spune Mirelei pentru ce îi ești recunoscător

(Dima)

Sunt recunoscător pentru faptul că pur și simplu ai apărut în viața mea.

(Mirela)

И застряла 😂

(Dima)

Că pe parcursul la toți acești ani, am crescut împreună și am ajuns la nivelul de comunicare când ne înțelegem din priviri, cu o jumătate de cuvânt.

Că prin muncă asiduă ne-am cunoscut unul pe altul și astfel ne-am apropiat mai mult.

Îți sunt recunoscător că îmi dai voie să fiu util, să fiu bărbatul super erou și tată iubitor.

Îți sunt recunoscător pentru criticile constructive, pentru dezbaterile de opinie…poate sună dur toate aceste cuvinte, dar totuși vreau să fiu aici și acum ca să savurez tot procesul.

(Mirela)

Eu sunt recunoscătoare pentru faptul că am învățat de la tine să fiu într-o relație și să lupt pentru ea. Toată impulsivitatea și rebeliunea a învățat de la tine cum să se calibreze și să se tempereze.

Tu ai dat șanse relației și ți-ai pus încrederea în ceva pe termen lung la doar 10 zile de întâlniri și ai făcut o predicție care nici un om normal nu ar face-o. Cu toate astea, ai avut întodeauna încredere în noi chiar și în momente cu derapări și slăbiciuni.

Eu sunt recunoscătoare pentru faptul că ai reușit să mi te arăți așa cum nu te-ai arătat nimănui, căci ești tare închis și secretos și eu mă bucur că am reușit să fiu suficient de încredere pentru tine ca să ajung la inima ta.

Sunt recunoscătoare pentru tot ce ai devenit cu ajutorul și din cauza mea, undeva condiționat pozitiv, undeva cu sânge și cu mulți nervi, pentru că știai că trebuie de ținut pasul unul altuia și dacă vrem să mergem împreună trebuie să ne luăm de mînă și să fim pe aceeași undă.

Că ai reușit să devii genul cela de bărbat pe care niciodată nu mi l-am desenat în cap, dar pur și simplu l-am cunoscut pe parcurs, căci nu aș fi putut niciodată să dau o descriere cu ce bărbat aș fi vrut să fiu alături, dar tu îmi arătai asta cum trebuie să fie la modul practic.